De ce ne intrebam ? De ce asteptam mereu ceva ? De ce suntem mereu dezamagiti de ceva ? De ce in vis cand mai ai putin si ajungi unde vrei te trezesi ?De ce vreau ceva si nu stiu cum sa ajung acolo? De ce luna fuge dupa soare ?De ce e cerul albastru ?si nu mov ? De ce trebuie sa simti ca se gandeste cineva la tine ? De ce cei care vor sa primeasca iubire nu sunt vazuti niciodata ? De ce exista lacrimi … sau fete triste ?? De ce nu exista drogati de prea multa dragoste ?De ce exista oameni care se drogheaza cu pastile si de nu exista cei care o fac prin dragoste? De ce cand iti place mult de o persoana incep bataile inimii mai puternice daca ii vezi surasul pe o fereastra de mess?De ce femeilor le e frica de un nou inceput ?De ce dupa o zi de vorbit cu cineva ai impresia ca il cunosti de o viata?De ce cand te gandesti la ceva cand te trezesti tot acolo e mintea ?De ce visul are numai lucruri pe care le visezi ?
Si am zis sa rasfoiesc o carte ce am cumparat'o recent.Nu am mai facut'o de multa vreme,si simteam nevoia."Ai grija ce iti doresti. Eu am simtit aceasta pe pielea mea. Dorintele sunt brutale si neiertatoare. iti ard limba de indata ce le-ai rostit si nu mai poti sa le retragi. "O carte care incepe asa n'are cum sa nu'ti capteze atentia.E ca si cum ai fi avertizat ca patrunzi intr'o lume fabuloasa, plina de mituri.
Un basm pentru adulti as putea spune.O lume in care granita dintre real si fantastic dispare.O fetita isi pune o dorinta.Mama ei moare intr'un accident de masina.(V'ati prins care fusese dorinta?).Acest lucru o va bantui 30 de ani de'acum incolo si o va transforma in ceea ce ea numeste Regina de gheata.
Ea devine obsedata de ideea de moarte.Din nou isi pune o dorinta si este lovita de fulger.Dar supravietuieste si ajunge sa'l cunoasca pe Lazarus Jones(un alt supravietuitor al fulgerului,care fusese mort timp de 40 de minutes si'apoi a revenit la viata.).Astfel femeia de gheata incepe o relatie cu barbatul de foc.Nu stiu de ce dar Lazarus e personajul meu preferat. O poveste despre iubire, pierdere,transformare si vindecare.Despre oameni care'si ascund adevarata natura.Fiecare om are o poveste care'i motiveaza comportamentul.Viata nu trebuie sa o percepem ca fiind alba sau neagra.De multe ori vedere ne este incetosata si judecam gresit lucrurile exact asa cum in Regina de gheata personajul principal se invinovateste pentru moartea mamei,crede ca nimeni nu o place.Invatam ca trebuie mai intai sa inveti sa te iubesti/accepti pe tine, ca sa poti sa le faci loc si altora in viata ta.Uneori e nevoie de un eveniment tragic care sa te trezeasca la realitate, sa produca o schimbare.Si ce este oare Regina de gheata daca nu o metafora a zidului de gheata,pe care fiecare dintre noi il construieste in jurul sau din cauza temerilor.Ne inchidem in noi, ne ascundem in intuneric,de teama ca odata ce vom dezvalui adevarata noastra fata vom spulbera vraja si nu vom fi acceptati.Ne simtim vinovati si nedemni de fericire asa sa ne ascundem de ea.
Gata,time for work :)
