Eram foarte obosita,2 nopti nedormite si'au spus cuvantul,nu ca acum as fi odihnita,s'a mai adaugat o noapte celorlalte 2 nedormite,asta ar fi a 3 a,dar am zis sa scot un film,sa pot sa adorm urgent.Eu la filmele indiene slabe sanse sa ma uit,aproape nule,cred ca inafara de asta,ultimul film indian l'am vazut acum ...acum ceva mai mult timp...Nu am stiut ca e film indian,altfel sigur nu il scoteam sa il pun pe un dvd sa ma uit la el:)) Ma asez in pat,bag dvd-ul in functiune si play cu gandul ca voi dormi din primele 10 minute.Ciuciu!!!Timp de 2 ore si 27 minute nici sa ma ridic sa vin sa fumez o tigara nu am facut'o.Imi ardeau plamanii sa trag un fum,dar cum la dvd nu poti baga publicitate decat sa dai stop,am preferat sa ma uit la film.Ce pot spune de filmul asta?Hmm..Nu il voi povesti,dar voi face un mic rezumat.Un tanar,se indragostete de o frumoasa doamna,ea coafeza,el...el un tip ce vinde produsele de la firma fratelui sau...Pff ce naspa suna!!nu le am cu povestitul filmelor,clar:))Ideea e urmatoarea,el fiind suferind de o boala,asemanatoare cu autismul dar care nu este asa severa,sunt 2 boli diferite dar asemanatoare...Boala se numeste Sindromul Asperger...,am citit cate ceva despre sindorm acum cateva minute...M'am razgandit nu voi mai povesti filmul...nu imi place si...si e mai bine sa fie vizionat decat povestit..se emrita este un film cu atata substanta in el,are de toat as putea spune,de la dragoste,ura,inocenta,deziluzie,bucurie simpla,fara pic de "contrabanda" in ea,un om cu adevart bun...Inca un film care sigur imi va ramane in emmorie,prin simplu fapt ca traim atat de urat si atat de pervers,ne nastem inocenti si devenim pe parcursul vietii doar niste existente pline de dusmanie si ura...
Cand iubesti lucruri trecatoare, cum ar fi banul, iubirea poate semana cu o simpla afacere. Ai, te iubesc, nu mai ai, te'am parasit ! Si credeti'ma, n'ati vrea sa fiti pe patul de spital privindu'ti iubirea de'o viata cum stramba din nas.
Uneori puterea unor oameni sta in intelepciune si stiinta. Nu neaparat stiinta de a face bani, desi ar fi ideal, ci in altfel de stiinta. La urma urmei saruti niste buze, nu un card bancar.Banul iti da putere, si mintile mai putin educate pot uita cu usurinta bunele maniere. Cand ai bani, te poti usor autoconvinge ca poti cumpara orice, inclusiv dragoste. Banul e ca un drog, atat pentru cei care il au, cat si pentru cei care si'l doresc.Ati trait vreodata sentimentul pierzaniei ? Nu cred ca exista cineva care n'a pierdut ceva.
Uneori pierdem un obiect, alteori ceva mai mult. Putem pierde bani, pe cineva drag, un sentiment sau pur si simplu timpul. Banii se fac usor, si cu putina minte poti sa pierzi mai putini.
Cu timpul e altceva, nu'i simtim valoarea, doar asa in treacat, oftam si rostim: ‘Ehei, daca acum cativa ani as fi facut asta, ce bine era !”. Timpului ii alocam resurse nemasurate, de la cele materiale, la cele sufletesti, si cu cat traim mai intens, cu atat pierdem mai mult.
Cele mai de pret sunt sentimentele. De ce fac parte din ecuatie, pentru ca de cele mai multe ori daruim fara asteptam ceva in schimb. Sentimente nu insemna numai cuvant. Ele insemna totul, de la caramida pusa la temelia unei case, la bucatica de salam impartita pe'o treapta neterminata, un copil, bucurii, necazuri, urme ale trecerii noastre prin lume, si mai important decat toate, zambetul pe care l'am lasat candva pe chipuri acum triste. Sunt lucruri pe care intr'o buna zi le pierdem. Frumos ar fi sa nu le pierdem niciodata si sa ajungem la batraneti rostind cu mandrie “Iata ce las in urma mea !”. Dar nu depinde numai de noi. Sentimentele sunt ca scrisorile returnate pentru ca destinatarul nu mai exista. De cele mai multe ori noi suntem artizanii pierzaniei, alteori e ceva mai presus de noi. Am intalnit persoane care spun: “Eu nu ma leg de lucruri !”. Nu, nu noi ne legam, ci ele se leaga de noi. Si apoi nu sunt simple obiecte ci sentimente. Sunt amintiri. Dar toate trec, si raman doar amintirile, care cu timpul se vor stinge, aruncate in vreun cotlon al memoriei, precum un CD in sertarul cu alte sute. Iar cand din intamplare pasii ne poarta prin locuri, ori atingem un obiect, pentru o clipa ne teleportam in timp, amintirile navalesc peste noi si retraim cu intensitate fiecare moment petrecut candva. Apoi ne trezim si zambim, iar cu dosul palmei stergem o lacrima ce se prelige pe obraz. E durere, bucurie ? Cred ca e ceva amestecat. Si mai cred ca sentimentele ne fac mai buni, mai intelepti, mai frumosi. Dar nu pentru toata lumea, ci doar pentru cei care stiu sa vada.Cam asta am realizat azi,uitandu'ma la acest film...Si iar s'a facut dimineata si iar nu am dormit si iar aud azi spunadumi'se"iar nu ai dormit,ma superi"....Imi inchei mica incrusiune pe blog,cu aceleasi cuvinte :) Inima mea bate pentru tine ... Si inca ceva in plus,pentru acei prieteni care...care cunosc notiunea de prietenie..nu pt cei care dupa un anumit timp iti spun(scriu)"s'au schimbat regulile,out"...a durut al dreaq de tare,dar trec eu si peste dezamagirea asta :) Prietenii sunt asemeni stelelor...Nu ii vezi intotdeauna dar stii ca sunt acolo.Ahhh,sa nu uit...astazi este 1 Martie...La multi ani...Doamnelor!!!
