miercuri, 31 martie 2010

Ca in ultimile zile,si azi la fel,tristetea inca nu'mi da pace...e strecurata in sufletul meu,incerc cu disperare sa o fac sa plece,o gonesc prin orice zambet crispta si incerc sa o ucid prin ganduri pline de soare..Jocul sentimentelor ce iau fiinta mereu in sufletul meu,sunt precum pendula unui ceas ce se izbeste necontenit de zidurile zilelor de ieri si de azi si de maine...Ma privesc in oglinda si caut sa ma regasesc,ma vad inconjurata de aurerola plina de neliniste,de zbucium si de dorinta..reflexia e neclara,si plina de resentimente ,de regretul de ce ar fi putut fi,dar nu a fost...Cele mai apasatoare momente sunt in cele care raman doar eu cu mine,par mii de minute,interminabile ore...ce ma sufoca cu nuante de nostalgie si particule de incertitudine...Dar oare de ce ma plang eu?A fost decizia mea..singura am dat sentinta,nu am drept de a riposta,...poate e mai bine asa...Ciudat cum e sa omul...isi da singur sentinta singuratatii...dupa care isi doreste sa dea timpul inapoi...Nu vreau sa urasc...nici nu'mi doresc sa nasc in mine sentimente de dusmanie sau distanta...prefer sa zambesc spunand ca totul va fi bine,ca totul trece si ca pe orice strada,speranta revine pe neasteptate...sper sa fie real..Probabil e mai usor sa traiesti cu un imens gol si intrebari,decat cu amaraciunea si deziluzia..Azi imi doream sa vb cu tine...dar..asta a fost sa fie nu?Am inceput sa detest timpul liber si asta pentru ca imi da ragazul sa ma gandesc, ma lasa sa
'mi autoanalizez fiecare cuvant,comportare. Uneori, am senzatia ca nu pot atinge ceva sau chiar pe cineva fara sa'i dau din tristetea mea.Eu imi doresc intelegere... Intelegere in sensul de cunoastere si intelegere din partea celorlalti a sufletului meu.Eu imi doresc fericire...Fericire cu sens de multumire sufleteasca..Toate trec pe langa noi...insa ramane un biet suflet ce doar el mai stie cat mai poate indura si rezista. Cum rezista sa nu uite, desi il doare sa tina minte? Cum rezista sa zambeasca,desi il doare tristetea?  
Vreau sa fiu un strop de ploaie, sa ma pierd pe trotuarul umed
printre pasii celor speriati de tunet!
Sa fiu o raza de soare, sa ma scald in zambetul florilor
si in multimea culorilor!
Sau macar un inger care vise si stele sa daruiasca,
fara sa astepte ceva in schimb sa primeasca!
As vrea sa fiu, dar.........
Nu sunt decat un suflet neinsemnat si mic
care nu e nimic, din tot ce si-ar fi dorit!!




luni, 29 martie 2010

Ciocolata






Ahh,am mancat o ciocolata intreaga:X:X:X mama ca buna a fost yummiiiiiiiii.Si biscuti,si am baut un litru de ceai=))Stiti de ce femeilor le place ciocolata ?Pentru ca este in stare pura!!!!!Cand mananc o ciocolata zau de mai imi trebe` si altceva,poate sa inlocuiasca sexul!!!:D Multe elemente care compun ciocolata sunt surse de placere, cresc buna dispozitie, calmeaza, elibereaza de stres, produc o stare de euforie si te mentine visator. 


Acest cocteil exploziv poate fi comparat cu un afrodisiac.



Femeile iubesc ciocolata tot timpul, dar o apreciaza in special in perioadele in care le lipseste ...hmmm amorul fizic, pentru ca le compenseaza carenta si le reconforteaza. Hai ca am scos'o si pe asta:)) Clar am LADP.Hai sa bag niste poze tareeeeeeeee sugestive=)) Lav iu...

duminică, 28 martie 2010

I love Raceala:X


Ies si eu la o plimbarica cu fetele,cald afara,soare,zi de primavar,yeeeee!!Plec si eu in tricou si o bluza ,mai subtire,macar de bucur de soare.In mintea mea,stau doar 2 ore maxim,deci de la 14-16!!Ete scarts!!se face 18,19,si incep sa'mi faca dintii in gura precum masina de cusut Ileana!!Ma intorc acasa degerata,congelata,puteam fi pe post de inghetata,macar de ma lingea careva=))Fac eu un dush ,fierbinte,ciuciu.Ies din dush,mai stau si debitez cate ceva pe net,si ma arunc in pat la hotel plapumioara!!Morning,tzrrrrr!!Ma uit in oglinda!!Watch out!Mai ca m'am speriat singura de mine.Strigoii sunt mai frumosi,decat mecla mea cand ma trezesc,si ceva mai intelegatori!!Am nevoie de una tare,mare,neagra si fierbinte!!Mi'o prepar intr'o imensa cana de ceai(cafeaua -numai la lucuri sfinte va ganditi:P) si incep sa sorb din ea.Parca aveam oarece febra,dar pe la 19 seara,unde nu incep sa devin hot!!Dar hot rau,ma incinsesem ca o nimfomana:)),doar ca eu eram fierbinte de la febra:> Si ce febra:xajung si la 40 cu 3.Bingo!!nu isi mai fac defectul pastilele:)) deci,bag somn de pe la 7 juma` ,crezand ca vad si eu meciul cu Dinamo,ciuciu meci,la 1;30 ma trezesc,ma uit stramb la ceas,crezand ca e ora 13!!!!! Vaii cat am dormit:)) mai stau ce mai stau pe la pc,ma arunc in pat,ma trezesc a doua zi pe la 10 dim,cred,apar pe la pc,mai dau din dejte cate ceva si ma arunc iar in pat.Ce ii mai place sa ma tina in pat,fierbinte si sa ma faca sa transpir,ahh nenorocita!!Gripa e de vina,nu eu,eu nu am chemat'o,ea vine singura mereu,chiar imi voi face abonament la ea,poate asa numai dau bani pe pastile:))Ia gata,e tarziu,e deja 12"24,deci somn:)) Iar sunt fierbinte,nelinistita si...uda:"> =)) Clar,de la raceala mi se trag gandurile astea,nu de la telefonul ala...uhh ,ahh,ohh ..daaaa:))) Te puuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuup dulce si nu uita ca........................

sâmbătă, 27 martie 2010

Inger de floare..

Ce'ar fi daca intr'o seara ti'as cere sa uiti de tine si sa'mi fii pentru o clipa gandul cel dintai ? Sau ce'ar fi ca'n palma ta sa'ti desenez o minune, in verde si'albastru, pentru mai tarziu ? Spune'mi, ce'ar fi sa ma opresc din zbor, chiar la umbra blanda a privirii tale, si sa'ti spun o poveste cu ingeri din primavara de afara ? Dar ce'ar fi sa invatam sa credem din nou in iubiri si sa ne amestecam buzele intr'un sarut usor, exact atunci cand noaptea din parul tau se preface in tacere ? Si ce'ar fi sa'ti fiu zambetul frumos pe care sa il porti in fiecare zi, iar tu sa'mi fii linistea toata intr'un Aprilie copilaresc sau oricand ?In zambetul tau as picura mereu cate'un strop de minune... apoi l'as culege cu grija intr'o soapta si ti l'as trasforma intr'un sarut perfect pe buza de sus atunci cand timpul oboseste sa mai treaca.. 



Azi  am intalnit fericirea... era pe strada mea, deghizata frumos intr'un pui de om... cu nasucul lipit de geamul unei cofetarii isi inventase din frig si din ganduri un zambet ... iar copilul'inger isi gasise paradisul... si pentru el totul era atat de simplu, atat de firesc... in povestea aia a lui isi stia pe de rost orice senzatie, orice sentiment, orice parfum  curat, iar in lumea lui fabuloasa de ciocolata si de gusturi perfecte isi aflase cumva visul dintai... ieri am intalnit fericirea... mergea asa, pe strada mea, deghizata frumos intr'un pui de inger si musca incetisor dintr'un zambet dulce...

Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro

Spune'mi ca vrei si pot sa zbor
Printr'un vartej ameţitor,
Pana rasar la tine'n prag,
Sa'mi mori de dor, sa'ti mor de drag…

Spune'mi ca vrei si pot s'ajung
Pe'un drum, oricat ar fi de lung,
Doar ca sa-'ti vin an ajutor,
Sa'mi mori de drag, sa'ti mor de dor

miercuri, 24 martie 2010

Copil si adult...

Aproape ca imi ploua prin somn cu ganduri de la tine... si'n jurul meu simt ca aproape te'am atins... as vrea sa stiu sa te adun din colturi de cer ... sau macar pe aproape...Maine mi se pare ca e prea aproape si ma sufoca cu asteptari parfumate de primaveri... din trup mi se scurg secundele in care stiam sa zbor, iar dintr'un ceas imens, universul imi spune ca e aproape ...Din jocuri de copii imi construiesc un colt de cer cu nori pufosi... si-n jurul meu aproape ca ploua cu ganduri de la tine... as vrea doar sa imi fii aici... sau macar pe aproape... 



By Love

Astazi sunt copil... ma joc cu stelele si cu razele lunii... le aranjez pe cerul meu si apoi pictez, cu degetele inmuiate in curcubeu, maidanul nevinovat... iar in ora tarzie imi revad pe rand prietenii de'o viata pe care, ciudat, nu am uitat cum ii cheama... copacii arunca umbre intunecate in jurul nostru, dar nu imi mai e frica de nimic...Astazi sunt doar copil... nu vreau sa privesc, doar sa joc mii de jocuri... sunt prima la fuga, bat mingea si ma simt pentru o clipa un Pele inaripat, ma las cautat printre vise intr'un "de'a v'ati ascunselea" perfect si ma regasesc atat de natural si simplu in sotronul desenat cu creta alba pe asfaltul din curtea scolii...Astazi sunt copil... nu mai vreau sa ma trezesc dimineata, iar fizica si chimia imi sunt din nou prea necunoscute... paralelipipede si trunchiuri de con se stramba la mine de pe tabla, iar din ghiozdan verbele conjugate in limba franceza incerca sa ma prinda in capcana unui accent circumflex... dar voi scapa in pauza mare si ma voi aventura in spatele cancelariei la o leapsa si la un lapte gros, cu chiuieli si rasete zgomotoase... apoi am iarasi sport si un pic de dirigentie...

Love Comments
Imi rasuna in minte muzici pe care nu le'am mai intalnit, aud glasurile colegilor de joaca si aud vocea mamei spunandu'mi o poveste... il vad pe ticu zambind si vreau sa opresc tot timpul din univers in acea secunda ingereasca...

By Love
e clipa plina de minuni in care stiu, sunt constienta de fiecare dorinta si de fiecare speranta inaripata, e clipa in care primaverile se opresc mereu in ochii mei verzi, cand lumea e construita din ciocolata si cand invart pe degetul mic pamantul si galaxiile... si totul e magic si atat de firesc... pentru ca astazi sunt din nou copil... 

marți, 23 martie 2010

Visez...

Azi noapte ti'am coborat in vis, cu nemuriri si cu stropi de minune... te'am sarutat pe frunte si pe obrajii ce'si mai purtau inca urmele sarate ale vreunui dor de la inceputul somnului, ti'am mangaiat parul cu linisti si m'am intins la umbra gandurilor tale..O vreme te'am privit in tacere, cu nod in gat si cu dragoste mare... ti'am atins spatele si te'ai infiorat, m'am catarat cu degetele pe sira spinarii, ca pe'o coloana a infinitului, spre chipul frumos si catre ultima ta idee, apoi ti'am soptit de mii de ori numele de drag...

Am adormit tarziu pe buza ta de sus, cu sarutari si cu "te iubesc" spus in somn... pe obrajii tai am lacrimat cu ingeri ce incercau sa'si aminteasca firesc vreun inceput de dor, apoi am zambit  da, azi noapte in visul tau, pret de o umbra, am fost nemuritori... Haide sa fim impreuna un inceput somnoros de primavara si sa invatam sa picuram cu picaturi  mari in visul curat al vreunui pui de inger... .. sau haide mai bine sa oprim timpul in loc si sa facem schimb de priviri si de secunde prea uimite de'atata verde... Haide sa ne intalnim pe furis in rasul zgomotos al unui copil si sa ne amestecam apoi cu frigul ce'i imbujoreaza obrajii... vino sa fim vreun sarut perfect pe buzele unor indragostiti si sa cadem apoi ametiti intr'o strangere de maini plina de dorinta... sau haide mai bine sa ne asezam pe marginea vreunui infinit si sa vedem cum mor si se nasc mii de lumi... Aseara te'am pictat in culori de luna si de stele pe un cer de suflet... ti'am soptit cu grija fiecare minune si te'am povestit perfect vantului de primavara, te'am intrebat si te'am raspuns corect, apoi te'am tacut si ti'am inchis numele intr'o taina... Pastreaza'ma pe piele duminica dimineata, miroase'ma proaspat si amestecat cu parfum de cafea si de zori ingeresti... prinde'mi privirea si ascunde'o intr'o nuanta perfecta de verde, cauta'mi zambetul si tine'mi tacerile aproape ... iar eu am sa te imbratisez nesfarsit cu paradis si cu stropi de iubire... Iti vei aminti de mine... cand vantul galagios va fugi razand cu vreo amintire de'a ta sau cand privirea ti se va intuneca a ploaie, ma vei primi in gand si ma vei zambi cu drag in vreo duminica dupa amiaza... iar eu ma voi transforma pentru o clipa intr'un suspin de dor... Haide sa ne inchipuim ca pentru o clipa ti'ai uita orice teama si ai sti sa te arunci in valurile verzi ale unei priviri de mare... ne'am tine poate de mana la inceputul unui curcubeu si ne'am aminti firesc sa cadem in ploi de vara peste vreo liniste absoluta...

Sunt o stare... Si-atunci... Cred, respir, ma gandesc, zbor, cant , ma infior, privesc, ma arunc, soptesc, ma inalt, ma transform, zambesc, incerc, ma caut, cobor, tac, plang, mi'e dor, ma pierd, iubesc, aleg, ma regasesc, uit, alerg, imi doresc, simt, tresar, ma emotionez, ascult, lacrimez, ma zbat, ma sting, vreau, ma aprind, stiu, rasar, apun, traiesc mereu, mai mor putin, rad, stralucesc, gresesc, iert, atrag, imi amintesc, alin, resping, invat, surprind, ma indragostesc... Si nu sunt decat o stare, sunt doar un sentiment... 

Fara culoare...

Ma intreb de ce?Starea mea de acum,e ca a unui lup ce urla la luna,chiar imi vine sa ies afara si sa urlu cat ma tin pe mine plamanii,si sigur ma tin....De ce ai procedat asa?M'am uitat la un film,habar nu am ce film a fost,oricum,daca ma uit inca odata la el sigur nu mi'as da seama ca l'am mai vazut,atat de atenta am fost.Grrr iar face unul spam pe prv meu!Nu am gasit nici cu cine sa ma cert,cred ca ma racoream,dar asa,plang in suflet si ma intreb oare cand imi vor pierii lacrimle de tot.Mi'as dori sa numai am lacrimi,sa numai simt durere sa numai simt nimic,nimic,nimic,nimic,nimic,nimic!!!!!!!!!!!Nu credeam ca ma va durea atat de tare,dar doare al 666 de tare!! Chiar m'am saturat de toate,de absolut toate,imi vine sa ma tot duc unde vad cu ochii.La naiba mai bine numai scriu nimic,altfel rabufnesc si chiar scriu tot ce'mi trece prin cap!!TU pricepi ca ma doare?grrrrrrrrrrrrrrr diretia Marte o iau si mai ma intorc pe Pamant cand dispare toata durerea!!Renunt la net,renunt la tot!!Unde unt culorile din sufletul meu?Totul pare un mare hau de alb si negru...si...atat..si totusi a venit primavara...la mine in sulfet e iarna...

Vezi mai multe din Muzica, Videoclipuri pe 220.ro

sâmbătă, 20 martie 2010

Ai fost...TU..

Fiecare din noi candva,a fost povestea altcuiva....Trecutul altcuiva...Care l'a schimbat pentru o vreme,facandu'l sa rada,poate dulce,poate amar,sa planga,sa sufere,sa viseze,sa spere,sa regrete,sa se inchida in el,sa renunte.Am fost povestea cuiva si l'am ranit.Si m'a implorat si nu m'am intors:)....Nu mi'a pasat,asa';i? :)...A fost cineva care a fost povestea mea..A ramas suspendata undeva in timp.Adevarul e..ca imi e dor...cred ca nu doar te'am pierdut prin alegerea mea,am pierdut mult mai mult,am pierdut un prieten...M'a ranit?Nu imi aduc aminte sa o fi facut'o vreodata..chiar nu'mi aduc aminte sa ma fi jignit vreodata,nu cred ca a facut'o...nu e stilul lui :) Nu l'am rugat sa ramana,decat prieten...a ales alta varianta,il inteleg..doar ca..doar ca ma uit in lista de mess,il vad acolo,si ma doare ca nu zice nimic,tace...Se spune ca absenta luminii soarelui ne poate schimba comportamentul..poate devenim mai reci..cine stie? :) 


love comments

By Love
Sunt oameni in viata noastra are pleaca ca vor,oameni care pleaca ,ca nu ii mai vrei tu ...si sunt si oameni care raman..pentru o vreme..si dupa aia pleaca si ei dintr'un anumit motiv..mi'as dori sa il stiu fericit,si poate ceva vreme sa zica doar atat'buna,ce mai faci?esti ok?app,am intalnit o persoana care ma merita si ma face fericit"..cred ca m'as bucura sincer...mi'ar pare nespus de bine sa il vad fericit...In iubire sunt doar 2 semne de punctuatie:semnul intrebarii si punct.Stiu ca fericirea e o cale,nu o destinatie,si cum spunea Ileana Vulpescu in Arta Conversatiei,"fericirea multa,putina,e in noi si nu ne'o poate da cineva.Cineva ne'o poate lua,doar,si o poate face usor." Intrebarile sunt incertitudini.Pentru unii sfarsitul povestii inseamna happy end. :)Nu vrem, nu ne impunem, nu ne programam să iubim.Ne indragostim pus si simplu(cum eu sunt indragostita de tine :P  papi limbutsa:P ).Iubim si ne doare cand nu suntem iubiti.Dar e un sentiment MAGIC(sigur aici Indru ar spune blah blaH :)) ).Iubirea este un risc asumat!!Dar merita!

By Love
Cel mai de pret bun al nostru nu e capacitatea de a trage concluzii intelepte ci cea de a ne adapta la schimbare. Ma intreb oare daca, intradevar, in dragoste, ca si in razboi, toate loviturile sunt permise…Luptam cu orice,cel mai des luptam cu cuvintele.Si cel mai des se intalmpla sa doboram adversarul,si sa nu ne oprim nici cand este la pamant...Ne dorim chiar atat de mult sinceritate intr'o relatie?O revendicam aproape constant,dar ne'o dorim ntradevar?Pretindem ca suntem sinceri, si pretindem ca vrem ca celalalt sa fie la fel. Cu toate acestea, adevarul de multe ori doare, si nimanui nu ii place sa fie ranit.. Ar fi perfect daca sinceritatea ar coincide mereu cu ce ne dorim sa auzim!Celor care au plans pe treptele uităriiCelor care, din prea multa dragoste au renuntat..eliberandu'i pe cei care au vrut sa plece.. Vechii greci spuneau ca la inceput barbatul si femeia alcatuiau o singura sfera"dar zeii,temandu'se  ca o asemenea perfectiune le'ar putea lua locul,au despicat toate sferele in doua,si le'au aruncat pe pamant.De atunci,fiecare jumatate isi cauta cealalta jumatate...Si se mai zice ca iubirea e libera,las'o sa zboare...daca se intoarce inseamna ca e a ta,daca nu,inseamna ca nu a fost niciodata..A nu uita in iubire,inseamna a purta crucea amintirilor celuilalt. 

By Love

Iar am scris o gramada,dar...cand ma apuc,la ce invalmaseala este in cap la mine,zici ca ideile s'au intalnit si s'au pus pe sfada,care mai de care sa fie prima :))Off gata,merg si eu sa dor...sau sa plec la plimbare?Hmm.vad eu unde ajung,in pat sau in adidasi :))Si sa fie "tacamul complet"(mai ca ma ia si foamea),aud la radio 666-Alarma,mai are rost sa dorm cand virus imi baga alarma?parca e conectat pe creierul meu de baga mel asta acum.Sa'l mut pe luna cu e ritmo fatal al lui!!!Alarmaaaaaaaaaa!!Fuck offf!!

Te iubesc :) 

vineri, 19 martie 2010

Alchimia sufletelor...

"Exista vreo reteta pe care un Alchimist o prescrie pentru a fi siguri ca ultima iubire este si cea mai buna, in definitiv, cea finala ?"
Cu siguranta, NU! De aceea umblam ca besmeticii cu sufletele "despletite" (uneori chiar jumatate din viata) pentru a ne da seama ca, de fapt, algoritmul dragostei este simplu de descifrat. Pai ce vrem de la CELALALT ? Exact ceea ce vrea EL de la noi: respect, afectiune, apreciere, suport, ingaduinta ... etc.Nu cred ca "loteria iubirilor" trecute mi'a adus numai "lozuri" necastigatoare. Mai degraba, au existat "lozuri" pe care nu am dorit sa le valorific de la casierie, asteptand sa li se prescrie termenul de valabilitate.
.......Nu subscriu cu acele persoane care cred ca dragostea este un soi de "ruleta ruseasca" care uneori, pur si simplu, iti sfasie sufletul.Ca elixir impotiva durerii exista mecanismele de aparare. Pe acestea ni le'am creat tocmai ca un "baston" in care ne purtam neputinta intuitiei corecte a situatiilor.
Nu trebuie ca toti sa ne transformam vigilenta in paranoia, pentru ca, la final, lipsa bunului simt va fi remarcata din "peisaj".Stiu ca multi dintre voi care ma cunosc (si ma cunosc) nu ma pot privi in ochi, pe cand eu POT face acest lucru cu dansii. Nu doresc sa dezvolt subiectul, insa asta spune multe despre maniera mea de a ma raporta la oameni. Nu ii judec cu sufletul "crud" pe cei care m-au "ranit", insa detin "esenta" indiferentei atunci cand ii ignor. 

lovecomments
By Love

Stiu ca oamenii ma vor mai rani........Si mai stiu ca, la randul meu, ii voi trece in lista mea de persoane ignorate.De cand lumea si pamantul exista trei tipuri de cupluri: Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana; Irinel plus Monica; si cei care promoveaza dezmostenirea vaduvelor .... printr'o casnicie. -:)))
...Cand stim ca ne'am gasit jumatatea?
Atunci cand nu mai simtim nevoia sa mintim, sa inselam, sa urzim "strategii" si "planuri de atac".
Stim ca ne'am gasit "perechea" sufletului atunci cand "expresam" citet, cu majuscule toate actele trairilor noastre interioare. Si este normal sa fie asa, pentru ca ele vin cursiv, din toata fiinta noastra, fara a fi cenzurate.
Cand iubim, nu avem nevoie de ciorne......Iubirea se scrie, firav, mereu direct pe "caietul" de "curat".........
Si, totusi, cand stim ca ne'am gasit jumatatea? Unii, stim, din pacate, atunci cand o pierdem si nu mai avem nimic de recuperat din ea .....

Stiti cate cupluri ajung sa se cunoasca, sa faca dragoste, dar in realitate sa nu se cunoasca deloc ?
Cunoasterea e de doua feluri: intima (sexuala) si mentala. Una e jos, iar alta sus. Ce bine ar fi sa ne patrundem si mintile in acelasi timp. Seamana a SF ?Majoritatea am fost tineri, unii inca suntem. Ne aducem aminte ca la varste fragede, aveam tendinta de a da o pondere foarte mare intimitatii. Era cel mai de pret lucru pe care il aveam atunci. Pe urma am mai crescut si am pus si in celalalt taler al balantei.
Intimitatea a fost si va ramane o chestiune extrem de personala, un fel de ultim bastion in calea navalitorilor. Tocmai importanta ei, mai ales daca ajungem sa ne dezvaluim, ne da impresia ca partenerul ne apartine, ne seamana, in cuget si simtiri. Fals ! Mintea e una, trupul e alta. Istoria e plina minti diabolice ascunse de fete angelice. Exagerez ! Stiti cati privesc dragostea ca pe ceva nerentabil ?

By Love
 S'au obisnuit din frageda pruncie ca totul are valoare materiala. Asa au fost educati de parinti, mai intai cu bomboane, apoi cu bani. Mi s'a intamplat sa cunosc asemenea caractere si va marturisesc, am ramas uitmita cat de greu pricepeau ca eu iubesc altceva la un om. Potrivirea dintre doi oameni este o chestiune foarte delicata. Uneori vezi din prima, alteori,dureaza ani. Potrivirea depinde mult de numarul de lacate cu care este ferecata. Ferecata nu atat in mintea celuilalt, cat mai ales in mintea noastra. Pentru ca de regula vedem doar ce ne place. Este un sindrom des raspandit. Si daca este suprapus peste lipsa de comunicare din partea partenerului, el ne trasmite ceva si noi intelegem cu totul altceva. Sincer, ii apreciez mult pe cei care isi rezolva "problemele" repede. Nu le trebuie mult sa constate ca partenera sau partenerul nu'i mai satisface sexual. Da, nu va mirati ! Multe realtii se reduc la aspectul fizic, hormonal. Ciudat, desi motivul pare destul de evident, putini il accepta. De ce ? Pentru ca intervine posesivitatea.

Da, posesivitatea ! "E al meu / a mea !". De parca ar fi vorba de un ghiveci sau o masina. "L'am prins ! Nenorocitul ! S'a dus cu alta !". Ha ha ha ! Hilar, nu ? Ba nu, circ in toata regula.
Dar cati isi pun intrebarea: de ce ? Ce nu a gasit acasa si a cautat in alte parti ?
Dar cine sa'si puna intrebarea ? Daca tot vorbim de sex si nu ne duce mintea la mai mult, de ce nu ne uitam in oglinda ? Burti lasate, sunci, celulita … eah ! Parizeru’ sa traiasca ! E o alta lume … cel putin pentru mine.
In fine,am eu ce am cu parizerul feliat =))Mi se pare extrem de important ca doi oameni sa se cunoasca mai ales mental. Suntem oameni la urma urmei. Scopul nostru in viata este sa transmitem invatatura nu doar sa procreem.
Ca sa'l cunostem pe celalalt, trebuie mai intai sa ne cunostem pe noi. Sa stim ce vrem, ce ne place. Apoi sa vedem daca si celuilalt ii place la fel.
Ii detest pe cei care ignora placerile celuilalt. Isi stabilesc clar obiectivele, iar pe celalalt nu il privesc decat ca pe o unealta. Se intampla deseori ca "unealta" sa glasuiasca si atunci incepe drama. Care consta dealtfel in frustrarea primului ca nu si'a atins scopul. Doar a alocat o gramada de timp pentru asta. Ce bine ca nu sunt multi care gandesc asa. Bleah,de la ce am pornit si la ce am ajuns,mai am sa fac si eucatie sexuala pe blog!!
In fine,mi'e dor de tine,asta o simti cred si pana mea habar numai am ce sa zic...de cateva zile am preferat sa nu postez...chiar era un "hau" in capul meu,mai bine zis un haos ....gata,am pus frana..

love comments

By Love
Doamne ce dor imi e de tine..."Unui om ii iubesti calitatile si ii accepti defectele" 

luni, 15 martie 2010

Povestea unei clipe

Cu privirea pierduta si cu gandurile hoinare ce'mi preumbla prin minte,stau la taifas cu Clipa,si imi doresc sa stiu ea ce ar face daca...daca....ar fi om pentru o viata,nu doar o simpla clipa.
-Ai vrea sa ma intrebi cate ceva ,asa este?ma intreba ea
-Daca ai timp.… am raspuns eu.
Clipa imi surade si spuneTimpul meu este eternitatea. Ce intrebari ai vrea sa'mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca, apoi iarasi tanjesc sa fie copii; ca isi pierd sanatatea ca sa faca bani si apoi isi cheltuiesc banii ca sa'si refaca sanatatea; faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
-Tu daca ai fi in locul meu,daca ai gresi sau daca cineva ti'ar gresi,ai putea trece peste situatie,sau macar ai incerca sa uiti faptul ca ai fost ranita? 

Love comments
By Love

-De ranit te poate rani doar ce lasi tu sa te raneasca,si daca ranesti,o faci stiind ca vei rani la randul tau si ca in viitor se va intoarce spre tine aceea ranire,poate sub alta forma,in alt context,dar mereu te vei intreba de ce ai ales sa ranesti.Dureaza doar cateva secunde sa deschizi rani profunde in inima celor pe care ii iubesti si ca dureaza mai multi ani ca acestea sa se vindece; sa inveti ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa inveti ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu nu stiu sa'si exprime sentimentele; sa inveti ca doi oamnei se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa'l vada in mod diferit; sa inveti ca nu este suficient sa'i ierti pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi.

By Love

-Multumesc pentru timpul acordat..am zis umila. Ar mai fi ceva : ce ai dori ca oamenii sa stie ?
Clipa m'a privind zambind..si mi'a raspuns-Sa stie ca sunt aici,dar nu sunt vesnica!
Intradevar,daca am face cu totii lucrurile de care suntem cu adevarat capabili am ramane de'a dreptul uimiti. 

Imi este dor de tine....

Fara titlu

Intotdeauna cautam raspunsuri pentru anumite intrebari,sau de ce nu si invers…intrebari pe baza unor raspunsuri.De multe ori suntem dornici sa oferim raspunsuri,insa nu avem intrebarile.Bineinteles ca,desi suntem atat de diferiti unii de ceilalti,gandurile ni se mai si intersecteaza uneori,mai ales cand vine vorba despre cautarea de intrebari/raspunsuri pe care nu le gasim inlauntrul nostru,nu pentru ca nu ar exista,ci pentru ca sunt postate in acea parte neexplorata.Am sa pornesc de la faptul ca toti suntem(sau nu) oameni.De mult timp s'a cautat o definitie care sa cuprinda tot ceea ce inseamna "a fi om",insa(parerea mea)niciodata nu o vor gasi.
Si stii de ce draga jurnal?(deja incep si eu sa cred ca aceasta pagina face parte dintr'un jurnal)Pentru ca omul nu se poate defini pe el insusi,din motiv ca nu se cunoaste in totalitate.In fine..un lucru specific oamenilor,si un lucru care,desi multi vrem sa'l ascundem,niciodata nu vom reusi…este faptul ca avem nevoie(si simtim asta,chiar daca nu facem prea multe in acest sens)de afectiune.O putem numi cum vrem…insa ce este de retinut e ca o avem,o dam si celorlalti(sau nu) si totusi,o primim de nenumarate ori.
Nelasandu'ne condusi de sentimente si privind acest aspect,cat se poate de rece,putem observa ca afectiunea(manifestata in orice fel vreti voi si in orice cantitate,desi dupa mine nu se poate masura) sta la baza oricarei legaturi intre oameni.Si cu cat aceasta e mai mare,legatura devine tot mai stransa si mai puternica.
Intotdeauna exista influente asupra oamenilor,iar cei cu o aura mai puternica,ii pot domina si juca pe degete foarte usor pe cei mai slabi,sau care pur si simplu nu detin o aura suficient de puternica.Am auzit,nu de mult,de fenomenul,"statornicie sufleteasca"(bineinteles,si de aceasta data il cunosteam atat de bine,insa nu ii stiam denumirea).
Acesta se bazeaza numai pe puterea de a iubi,de care poate da dovada un individ.
Statornicia sufleteasca face referire…la ce?
De multe ori primim anumite fiinte in viata noastra,care,mai mult sau mai putin gasesc fereastra spre sufletul nostru.Si,da…intra,construiesc un interminabil razboi,provocand daune de care nici macar ei insasi nu pot realiza cat sunt de mari.Apoi…pleaca…uita tot(hai sa radem).Cum poti uita toata afectiunea de care ai avut parte de la cineva si cum poti uita tot ce a facut pentru tine??N'o sa uiti niciodata,oricat ai incerca.
Si vrei sa'ti spunem de ce?Pentru simplul fapt ca,atunci cand te'ai hotarat sa pasesti in sufletul cuiva,o faci deoarece,acel cineva este de mult prezent in sufletul tau.
Ti'a luat'o inainte,si tu,nestiind sa ripostezi,nici nu ti'ai dat seama de asta.In urma unei raniri mi'am dat seama de un anumit lucru...constructia"prietenie adevarata" este un pleonasm...Ce fel de legatura este prietenia daca nu este pusa mai presus decat orice?Ce fel de om sunt eu daca le cer celorlalti sa nu ma judece si eu imi las sentimentele sa cada la pamant odata cu prima adiere de vant? 

Mda..cam atat...e de ajuns...azi am avut o zi cu adevarat"plina" :) 
   

duminică, 14 martie 2010

O fuga pe la Tv..

Si ma pune 666 sa ma uit la emisiuni cu vedete...Si ma apuca nervii.Unii mai simandicosii ca celalti,zici ca i'a facut mamicile lor pe pat de aur si s;au nascut cu buricul din platina.O emisiune care ne face sa ne amintim de vremuir mai 'apuse' .Pentru mine mai putin dar pentru cei mai mari, poate ceva mai mult.Va mai amintiti de bombonelele Cip (acelea mici si colorate), de Eugenia, de mentosane, de Brifcor, Cico? De adidasii ce erau la mare cautare si erai "cineva" daca ii aveai? Cu siguranta ca va amintiti!Razvan Exarhu, Andreea Esca, , Banica Jr, Sorin Oprescu si'au adus cu drag aminte, au povestit si s'au amuzat!Pe Esca o indrageam dar cele spuse in aceasta emisiune m'a facut sa imi schimb parerea! Ea, vezi Doamne, nu manca si nu'i placea nimic, iar cat priveste celebra Eugenia, mama ei nu'i cumpara, zicandu'i ca o mananca doar copii saraci. Ca sa vezi!Ce conditii a avut Doamna Madam Esca!!! Exarhu mi'a placut la nebunie cum a vorbit si mai ales mi'a ramas in minte replica lui "daca aveai la majorat o lada cu suc Brifcor si una cu Pepsi, aveai automat o partenera asigurata". Ce strandarde, cat de "putin" iti trebuia pentru a fi vazut "cineva" :) Acum pentru domnisoarele materialiste, ce ar trebui sa aiba un barbat pentru a le  impresiona si a va da pe spate? Ferrari, Lamborghini, nu?Ce timpuri.. Pe atunci erau atat de putine incat se stia aprecia fiecare lucru in parte! Acum, se gasesc de toate, bani sa ai! 
Per total mi'a fost drag sa ma uit si sa imi amintesc.,chiar daca nu mai retin exact cum era,eram un copil destul de rasfatat si rebel.Sufletului nu ii trebuie multe. Muzica e asemenea unui clopot al cunostintei noastre pentru a ne trezi din superficialitatea de zi cu zi. Sa ne oprim o clipa din valtoarea vietii si sa acordam si interiorului nostru putina caldura! Intotdeauna are nevoie.Suntem prea preocupati sa fim rai, sa crestem maracini acolo unde ar trebui sa fie un coltisor de rai... Insa daca am deschide bratele si am primi ceea ce e atat de frumos in lumea asta, daca am privi o floare, un copil, natura in splendoarea ei, am citi cateva versuri pe acordurile unei melodii de suflet, am avea sufletul plin!Nu inteleg. Sunt mic copil. Care inca mai crede in bunatate si oameni buni. Dar care are de invatat pe zi ce trece. O prima impresie ce se spulbera si imi pare rau! Eu sunt persoana pentru care ce' i in gusa, si 'n capusa, cum se zice. Nu imi place sa ma prefac, sa lingusesc, atunci cand nu e cazul. Insa multi asa sunt, asa traiesc. Nu le place sa li se spuna nimic verde in fata. Daca sunt periati si mintiti frumos, sunt cei mai buni prieteni ai tai. Eu nu sunt asa.



-Imi plac oamenii cu personalitate, oamenii maturi in gandire.
-Nu judec pe nimeni dupa locul de provenienta, culoarea pielii, orientarea sexuala, profesia sa, daca e carnivor sau vegetarian, daca ii place pozitia 69 sau mai stiu eu ce. I'm open mind! Sunt libera in gandire si urasc rasismul!
-Poti fi bogat, poti purta nu stiu ce hram, poti fi rupt din stele, daca nu ai caracter, esti zero! Asta e principiul meu! M'am saturat de certurile zilnice(sunt mai ceva ca ceasul astea) de pe un rahat de program de chat si downloadat,unde ajungi sa mamele unora cum sunt facute posta,mortii inviati si pusi la perversiuni sexuale,mi'e scarba.mai grav ,imi e si de mine cateodata scarba ca ajung sa ma cobor la nivelul unora,doar pentru simplu fapt ca ma injura.....Nu eram asa...Sper sa redevin ce eram..Fiecare e liber sa aiba propria parere legata de un subiect anume, si e ceva absolut firesc, normal, nu? Doar ca le putem imparti si discuta pe marginea lor. Fara resentimente. Gata, am trecut de gradinita! Daca nu iti place culoarea rosie cum imi place mie, gata, nu mai esti prietenul meu :)Cum am mai zis, copii cand se supara isi strang jucariile si pleaca acasa, cam asa si in povestea asta! Pe mine nu a putut sa nu ma amuze dar sa ma si surpinda in acelasi timp!
Dar, spuneti'mi voi, oameni buni, sunt frustrata daca nu consider zidarii "cea mai abjecta" categorie sociala? Insa am fost jignita pentru ca am avut tupeul sa am o alta parere... Ca nu cataloghez oamenii in functie de profesie sau provenienta? Pentru ca viata m'a invatat asa. Pentru ca am cunoscut zugravi mai OAMENI decat cei ce sunt directori.
Caracterul il ai, sau nu, indiferent de ce scrie pe fisa ta munca! Pentru ca nu imi place sa generalizez. Eu nimic nu generalizez.Pot sa  intalnesc 100 de chinezi care nu au caracter, dar asta nu ma face sa numesc China tara oamenilor zero! 
Gata,somn!!! A,sa nu uit,stii ca sunt indragostita de tine nu? :) 

sâmbătă, 13 martie 2010

Imprastiate!!

Daca as avea mijloace,n'as face altceva decat o banca de lemn in mijlocul marii.Constructie grandioasa de stejar geluit,sa respire pe ea,in timpul furtunii pescarusii mai lasi...E destul de istovitor sa impingi din spate valul,dandu'i oarecare nebunie;vantul,el,mai degraba s'ar aseza acolo si el din cand in cand.Si sa zica asa gandindu'se la mine:"n'a facut nimic bun in viata ei decat aceasta banca de lemn,punandu'i de jur-imprejur,marea".M'am gandit bine,lucrul acesta l'as face cu draga inima.Ar fi ca un lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului.Oare sunt pescarus sau insusi vantul?Hmmm..Poate amandoua in acelasi timp..sau separat.Cert este ca am obosit,psihic si fizic.tot caut o banca sa imi odihnesc sufletul,poate marea este prea mare...Am obosit sa ii tot multumesc pe altii...Vreau doar o zi in care sa strig"M'am saturat,inchid usa si ma gandesc doar la mine,voi acum nu existati!!"
Fericirea sta in lucruri marunte,simple,palpabile,poate chiar inexistente.Cand dorim la ceva dorit,suntem fericiti:un vis simplu...un exercitiu de imaginatie..nimic palpabil,dar de ajuns sa ne provoace starea de fericire.Adierea vantului,caldura soarelui,mangaierea stropilor de ploaie,frumusetea florilor,briza marii...nimic din aceste lucruri nu ni se cuvin,dar ne sunt date.Natura ne ofera tot,ofera si nu cere,de ne'am putea opri o clipa sa'i intelegem dezinvoltura...Oamenii nefericiti sunt cei care mereu doresc prea mult...cu cat ai,cu atat iti mai doresti,ca un lant al slabiciunilor..
Imi puneam intrebarea cum ne'am picta noi trasaturile fetzei,cum ne'am imagina figurile noastre?Hmm...As incepe cu inima..chiar daca nu face parte din figura,nu?:))Imi desenez o inima,o gamalie de chibrit,aici...o sa'mi desenez creierul,-un aparat sacru si concret,undeva,vor fi neaparat nasul,gura,n'ar nici un sens sa omit ochii-doua semne de intrebare,iar aici in colt,o sa'mi pictez,gandurile-o claie informa de rufe murdare.Pieptul?...-o oglinda cu poleiul zgariat va lasa sa se vada interiorul...(nimic interesant,nesemnificativ)..sus sprancenele isi vor schita zborul..Doua aripi vor fi probabil si urechile..fruntea..o scara spre infinit,gura...-ar perfect ,vor reprezenta pentru eternitate obsesia rosie a sarutului-mit.
In pana de idei mai departe...cam atat...nu mai imi vine nimic stralucit in minte(de parca pana acum mi'a venit),,,:)) ,dar...bleah,merg sa'mi odihnesc creierii,so...away...a,da,sa nu uit...i miss you...
Na ca uitasem sa dau save la postare,ma miram dc nu a aparut nimic pe ziua de ieri:))) 

vineri, 12 martie 2010

Ma plimb prin ganduri..

In ultima vreme imi sta mintea in loc de la prea mult gandit,suna amuzant,dar nu este,e o treaba serioasa si periculoasa.Cum gandesc?Hmmm..Ne alegem felul de a gandi mai mult decat ne'am imagina.Eu de exemplu daca vad o femeie plangand,ma gandesc ca i s'a intamplat ceva frumos,sau a primit o veste deosebita pentru ea,de emotia unei regasiri,sau pur si simplu ca ia intrat o gaza in ochi :) .Poate la fel de bine sa planga ca e trista,deceptionata sau bolnava..Intotdeauna avem de ales'da,nu,nu,da,nu stiu".Cand facem o alegere implicit de asumam responsabilitatea,ne asumam conssecintele,urmarile unei alegeri.Sau cel putin asa ar trebui....Si a alege sa nu alegei este tot o alegere.Cand ea tace,accepta,cand el tace,refuza.Cand lucrurile merg prost indiferent de relatie,intotdeauna altcineva poarta vina..Problema e ca de cele mai multe ori vina e fie a tuturor fie a noastra.Sa stii sa'ti recunosti vina e o virtute,eu recunosc totul.Sunt plina de virtuti de la o vreme...Se mai zice ca iertarea e divina...Poate are de'a face cu divinul prin absurdul absolut,divinitatea exista indiferent de vrem sau nu.Divinitatea este superior noua,iar superioritatea asta,e deseori inaccesibila,si de prea multe ori greu de inteles.Tocmai de aceea iertarea este o atitudine superioara,personal am o admiratie pentru cei care stiu sa ierte.Eu stau tare prost(si) la capitolul asta,nimic divin nu ma caracterizeaza.Cu toate astea inteleg un lucru:cu totii gresim mai ales intr'un proces de schimbare,cand sunt aduse in discutie o serie de alegeri.Iertarea e buna.Cand suntem nervosi,si trecem printr'o continua stare de agitatie,organismul se consuma si face loc unei oboseli psihice daunatoare.Pana la urma iertarea nu inseamna ignoranta,nici toleranta,e doar un mod de a merge mai departe.Cand ierti,iti faci un bine :)Nu stiu cum sunt altii,cum simt altii,dar eu uneori ma simt neinteleasa sau prost inteleasa.Da,de multe ori spun ceva si realizez ca receptorul meu intelege altceva,si mi se pare ciudat ca vorbim aceeasi limba si uneori ne intelegem atat de putin.Sunt zile cand vorbesc mult,si despre toate "nimicurle" si recunosc ca la mine cuvintele au "lumea" lor..Cateodata cred ca ,comunicarea este supraestimata..si totusi de ce?Sa fie din cauza ca devenim tot mai egoisti ca fiinte umane?Ca nu ne mai facem timp sa auzim ce spune si celalalt si ne concentram la ce spunem noi,ni se pare mai important?Afara e primavara,ma gandesc cum ar fi daca si peste cuvinte ar fi primavara.Timpul este o iluzie care ne face sa gafaim supa cum a spus Yann Martel,adica un fel de a spune ca timpul nu trece,noi trecem prin el.Pe cat e de perfid timpul asta cu noi,pe atat ne ajuta sa supravietuim,e uneori un scut,alteori un refugiu.Pentru mine a fost mereu ca o marmura rece unde ma pot intinde distrusa si descoperita.Intotdeauna mi s';a parut corect sa nu simplific lucrurile,nu cand vine vorba de termeni inselatori.De ce inselatori?Hmmm..Pentru ca suntem prea siguri ca stim totul despre ei.E o regula;cand crezi ca stii totul,apare ceva si iti distruge toate convingerile.Credem ca stim totul despre emotii si sentimente,doar pentru ca ne sunt caracteristice,dar in realitate nu este chiar asa :) Ne nastem cu emotii,la randul nostru nastem sentimente.Emotia ti se citeste pe chip,sentimentul creste in interior.Cred ca pana la urma sentimentele sunt cele care ne tin in viata pe plan psihic,ele ne ridica,ele ne sustin si tot ele au puterea de a ne distruge.Emotiile sunt bucati din sentimente...
A regasit azi o poezie demult citita :)
Iubito, câtă lume între noi
Numărători de ploi din doi in doi
Şi dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...
Ascultă-mă şi lasă-mă să strig
Mi-e frică de-ntuneric şi de frig
Şi nu mai vreau să ştiu până la sfârşit
Cine-a iubit frumos, cine-a greşit
Cine-a făcut spre noapte primul pas
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas
Cine şi-a smuls pereţii rând pe rând
Cine s-antors mereu cu ziua-n gănd
cine a pierdut şi cine a câştigat
De toate înlănţuit sau dezlegat
Cine-a crezut mai mult în celălalt
Sub cerul prea străin şi prea înalt
Când am sa uit cum sună glasul tău,
Decât tacerea, ce-mi va fi mai rău
Si cum sa pot sub stele înopta
Când nu mai simt ce-nseamnă umbra ta?
Numărători de ploi din doi în doi
Iubito, câtă lume între noi.(George Tarnea)

joi, 11 martie 2010

Doar liniste ...

Doar liniste si gandurile mele,nimic pentru azi...doar...dar cred ca asta spune mai mult decat 100 cuvinte :) 



Cat as dori sa ma mai nasc odata!
Sa fiu o unda de mirare ce poate intr'o clipa sa explodeze în miliarde de'ntrebari!
Sa umple lumea, sa nasca curiozitate, apoi avant, si zbor,
Si sa culeaga rodul din ceruri, acas' sa'l poarte
Lasandu'l sa vegheze ..............



Vezi mai multe din Muzica, videoclip pe 220.ro  Imi e dor de tine :( 

miercuri, 10 martie 2010

De vorba cu un inger

Mi'am pus candva o dorinta,sa fiu o lacrima de inger..si incep povestirea mea ,cum am stat de vorba cu un inger...
Ma preling pe fata unui inger,si il intreb ce simte.El imi raspunde
-Oare ce s'ar intampla cu lacrimile tale daca s'ar transforma in diamante?Ai mai plange?
-Poate ca da,dar iti dai seama draga ingerule ca atunci toti am plange...toata lumea ar varsa mii de lacrimi
-Dar cu ce pret ai varsa aceste lacrimi?Ele devin un lux pe care toti ar putea sa si'l permita nu?
-Stii draga ingeras...sunt putine momente in viata cand plangem de fericire...si atunci cand suntem tristi,cautam in noi puterea de a nu lasa lacrimile sa ne inunde obrazul.







-Dar daca lacrimile s'ar transforma in diamante?Te'ai lupta cu acea putere care te ajuta sa treci cu fruntea sus peste piedicile intalnite pe cararea vietii?
-Sti...clipele triste..s'ar transforma in bucurie pentru ca in fiecare lacrima scursa,ne'am mai imbogatii cu cate un diamant..
-Dar esti sigura ca vrei sa devii o lacrima de diamant?sa plangi doar cu lacrimi de diamant si sa te imbogatesti de pe urma lacrimilor tale?
-Nu vreau asta...cu timpul..m'as satura sa colectionez lacrimi,si cand voi crede ca sunt pregatita sa ma bucur pentru comoara stransa,voi constata ca sufletul meu nu se mai poate bucura,el doar ofteaza.
-Vezi ce iti ziceam eu?Ca atunci cand crezi ca iti doresti ceva,nu este mereu cel mai bun lucru,si este posibil ca in timp sa realizezi ca te va bucura,de fapt,te'a secat de bucurie. 

by Love

-Pai dragul meu inger,sti tu..vom simtit ca am devenit bieti bogati cu suflete triste si vom incepe sa plangem,doar ca de data asta plange si sufletul alaturi de noi,iar lacrimile sufletului nu se pot transforma niciodata in diamante.
-Da suflet ratacit,te intreb eu pe tine,cat de pretioasa ar mai fi comoara stransa,daca totul in jur ar fi cenusiu si cu totii a'ti plange pentru a va imbogati? daca singurul lucru la care ar trebui sa renuntati pentru ca lacrimile voastre sa se transforme dintr'o data in diamante, ar fi sufletul, a'ti fi pregatiti sa bateti palma? 
http://neverlove-despredetoate.blogspot.com/" http://neverlove-despredetoate.blogspot.com/"
by Love

-Scumpul meu ingeras,eu prefer sa plang atunci cand ma bucur,sa vars lacrimi de tristete atunci cand ma doare sufletul,si mai stiu sigur ca niciodata nu mi'as pune sufletul gaj pentru a face avere cu lacrimile mele.Prefer sa fiu vesela,trista,suparata,zglobie,imfatuata si ingamfata uneori,plina de mila si altruista alteori,dar ma prefer asa cum sunt,nu as schimba nimic,nici macar incapatanarea cu care sunt inzestrata.
http://neverlove-despredetoate.blogspot.com/
By Love
Iti multumesc ca mi'ai ascultat si de data aceasta balivernele mele,si iti mai multumesc ca mereu ma protejezi si sustii.
Cam atat pentru azi,este timpul sa ma bag in pat sa ma las purtata pe aripile viselor si sa visez la tine...

luni, 8 martie 2010

Pentru mama mea!Da,am gresit!!Recunosc!!Iti multumesc ca m'ai invatat sa gresesc asa!!!

Este adevarat!! Pledez vinovata. Sunt aici pentru a recunoaste in fata tuturor faptele comise. Marturisesc pentru inceput ca am mintit de foarte multe ori. In fiecare dimineata geroasa si mohorata de iarna ii spuneam sufletului meu ca e o noua zi de primavara si il obligam sa se umple de lumina si de mireasma salcamilor in floare. Si in fiecare seara cand fulgii de nea poposeau la fereastra si lemnele trosneau in foc, eu ii spuneam ca ne bat in geam razele de luna oferindu-se sa ne fie confidente. El credea prostutul si fugea sa le deschida. Radeam apoi cand il vedeam acoperit de stelute jucause care, rand pe rand, se topeau la caldura lui, transformandu'se in stropi de infinit.


Kathys comments

by love

Am furat!! Am furat un colt de cer si o felie de stele pe care l-am sechestrat in adancul inimii mele. Declar pe propria raspundere ca nicio recompensa nu ma va multumi indeajuns pentru a renunta la ele. Am mai sustras un strop de roua si o raza de soare pe care le'am asezat in odaia mea si ma folosesc abuziv de ele de cate ori simt nevoia de tot ce inseamna frumos si pur.

Kathys comments

by Love

Va mai marturisesc si ca am trecut ilegal de nenumarate ori frontiera acestei lumi. Mi'am lasat gandul sa zburde pe carari indepartate, in locuri mirifice bine pazite de fluturi si imprejmuite de bratele adierilor de vant. S'a intors gandul la brat cu dorul dar la vama l'a ascuns in desaga pentru ca dorul, nebunul, circula fara pasaport.

Kathys comments

by Love

Ma fac vinovata de instigare la ura impotriva urii, mandriei, superficialitatii si ipocriziei. Si asta nu e tot ... Am comis fapte mult mai grave de atat. Am strivit in picioare fiecare urma de indoiala care a incercat sa'si croiasca drum in sufletul meu. Am ucis! Am ucis cu sange rece tristetea, intunericul si noroiul din drumul existentei mele. Am luat ca ostatici doua petale de crin care imi leagana iubirea in timp ce traiesc minunea rasaritului de soare, si un ciob de ulcior din care sorb cate o picatura de nemarginire. Prin toate aceste fapte am devenit foarte bogata, dar m'am sustras de la a completa declaratia pe venit. Detin averi care nu se gasesc in niciun seif din aceasta lume si daca va privesc atent si vad cata ura vi se cuibareste in ochi va spun ca dumneavoastra, toate aceste comori va sunt inaccesibile. Am marturisit tot! Acum imi astept resemnata pedeapsa. Citindu'mi cazierul considerati ca nu am ce cauta printre cei care respecta intocmai legile, traindu'si viata dupa un program strict, intr'o legalitate absurda. Va dau dreptate! Locul meu nu e aici. E prea mica lumea pentru mine ... Dar, inainte de a ordona sa fiu scoasa din aceasta sala, si inchisa sub un lacat, va avertizez ca voi evada de cate ori sufletul meu va dori sa valseze deasupra norilor si sa'si stropesca aripile cu nectarul cerului senin. Atat am avut de spus , dar inainte de a da sentinta ganditi'va un moment, v'a scapat un amanunt. Nu sunt pe lume gratii suficient de mari pentru a'mi tine sufletul captiv.

by Love


Pentru toate acestea,ii multumesc mamei mele si bunicilor mei,pe care ii iubesc chiar daca acum ma vegheaza din inaltul cerului.Mereu vor face parte din mine,prin ceea ce sunt sau ceea ce gandesc. Nu pot sa le urez la multi ani....ca...nu mai au ani de trait....dar stiu ca undeva,cineva ma iubeste...si ii simt mereu prezenta. Pentru ingerii din viata mea carora le multumesc,pentru ceea ce sunt,pentru cea care mi'a dat viata si pentru cea care mi'a indrumat primii pasi in viata,le multumesc!!
Vezi mai multe din Muzica, videoclip pe 220.ro

Chat?!?Posibil...

Sufletul...