Back :)

Da,mi'am denumit postarea back....a fost o pauza destul de lunga in care nu am mai postat nimic.Motivul?!?Toate si nimic deosebit.Nu odata am simtit nevoia sa ma 'arunc" pe blog si sa'mi limpezesc mintea,dar...nu mai simteam ca vreau sa scriu.Nu aici,nicaieri de fapt....S'au intamplat multe in ultima vreme,decizii pe care le'am luat si care uneori imi fac bine.alte ori ma mahnesc,si incerc sa ...ma regasesc pe undeva.Cred ca punctul culminant a fost pe 20.A fost ziua de nastere a lui Ady...am zis ca anul asta nu mai ma afecteaza...sau mai bine spus am sperat ca nu ma voi lasa afectata.E o vorba de prin batrani sau vreun citat ,nu stiu sigur si nu a stat sa caut cu exactitate de unde provine,ideea este ca noi nu ne alegem nici parintii si nici rudele de sange,ele ne sunt date si ori incercam sa traim cu ele in armonie,ori ne prefacem ca nu exista,dar cu siguranta nu putem face ca ele sa dispara ca si cand nu ar exista.Cred ca m'am incarcat negativ cu fiecare problema care mi'a fost transmisa de la cate o cunostinta,mai mult sau mai putin apropiata.Uneori mi'as dori sa nu mai fiu atat de.....umana...sa nu mai pun la suflet toate cele,sa nu ma mai doara fiecare cuvant care poate e spus la nervi,sau fara ca persoana care il rosteste sa constientizeze ce furtuni imi provoaca in mine ,fie el si un singur cuvant.Stateam si ma intrebam cum unii oameni pot sa fie...nepasatori...sau cel putin sa nu le pese ca cineva ii jigneste sau se joaca cu mintea si sufletul lor.Imi e greu sa ma schimb,nici nu cred ca de fapt mi'as dori sa ma schimb,chiar daca am momente de cate o zi,o saptamana sau o luna in care ma retrag undeva in coltisorul meu.Si eu gresesc,enorm chiar,mai ales cand sunt cu o stare mai negativa,pur si simplu speculez in mintea mea orice greseala a cuiva si in momentul in care cred ca e cu garda jos,atac.Si dupa aia imi pare rau :)Ideea este ca niciodata intuitia nu da gres,cand cred ca un lucru este exact cum cred eu,astept pana acel lucru intr'un fel sau altul m'i se confirma.Si chiar si atunci cand persoana recunoaste ca a gresit si ca altfel a inteles situatia,si nu credea ca acel lucru ma va lovi pe mine,uit  pe moment...dar...dar nu il pot ierta in suflet...Stiu ca sunt ranchiunoasa si ca nu e bine,stiu ca uneori sunt egoista,dar...sunt multi de dar...Am zis ca o perioada voi lasa totul mai usor...sa imi incarc bateriile,am nevoie sa ma simt iar'eu"...cum imi spune mereu cineva ca nu ma mai vede cum eram....Acum nu mai sunt...sau sunt pe undeva ratacita, aceea persoana care credea in minuni ,in povesti si in multe altele.Desi cred in Dumnezeu, nu sunt un om foarte credincios si nici intr'un caz nu respect toate sarbatorile de peste an:in schimb...la zilele de nastere ale celor dragi,mereu am avut un sentiment de...apropiere..Nu pot spune multe despre ziua lui Ady,in schimb...ziua mamei mele...sau o anumita zi semnificativa pentru mine si ea...imi rascoleste amintiri si ma duce undeva departe...in trecut...Daca inchid ochii si incerc sa'mi derulez viata in “fast motion” o vad alaturi de mine in fiecare moment important al existentei mele si pot spune fara frica de a gresi ca a fost, alaturi de bunicii mei, singura persoana care mi'a fost alaturi in toate momentele grele ale vietii mele.M'a sprijinit de fiecare data cand am vrut sa pornesc pe un nou drum si m'a asteptat de fiecare data la capatul lui, indiferent ca ma intorceam din postura de invingatoare sau de invinsa.Pentru noi doua...data de 15 iulie reprezenta ceva...era ziua in care noi doua sarbatoream "ziua noastra" :)Imi amintesc cum ne inghesuiam pe canapea,cu cate o inghetata in mana,si povesteam tot ce ne trecea prin cap,si radeam de mama focului :)As vrea sa pot spune ca si eu am fost un copil model, dar din pacate lucrurile nu au stat deloc asa si de multe ori, fara sa vreau, am suparat'o sau am dezamagit'o.Sper ca acum,acolo unde este,stie ca imi respect promisiunea si ca indiferent de cum e Ady si ce face,cum se poarta,mereu o sa fiu langa el....De cand ma stiu am avut probleme cu somnul,adica...nu dorm indeajuns...nu ma ia somnul repde,cum se intampla cu multi oameni.Nu,eu stau mot cocot in varful patului,dau drumul la tv,ma holbez cate o ora la orice e pe un post,butonez in draci telecomanda,sting tv si incep sa ma gandesc la ziua care a trecut ,unde am gresit,ce am facut bine,incep sa imi spun singura povesti in speranta ca adorm.Degeeaba numar eu oile in gand,ajung undeva la miliard si pierd sirul.Ma apuc sa numar si miei,si sa le dau sa suga laptele de la oi,degeaba,pot sa fac o adevarata cireada de vaci,tauri,bivoli si alte animale ca tot degeaba,nu adorm.Ca si acum de altfel,am stat in pat,am frecat telecomanda,am atipit cam 2o minute si...m'am trezit!!!Si trec de la un subiect la altul...scriu fara sa fie o legatura intre subiecte,pur si simplu cam asa imi zboara mie gandul,de la o chestie la alta si le reiau cand simt ca ma indepartez.Dar ar insemna ca acum sa scriu vreo 30 de postari ca sa ajung exact la miezul problemei,pentru ca in mintea mea toate se leaga una de alta chiar daca altii nu ar putea intelege cum si in ce fel am ajuns eu de la un "back" la oi si capre.Ah,uitam un lucru ...am facut si site pentru radio :),bine,nu singura,e prea mare "ingineria' pt mine sa reusesc sa fac un site...sau poate as putea daca mi'as pune ambitia...dar...poate candva voi invata si asta..Chiar m'a ajutat enorm bawbaw ,adica pur si simplu a fost pe unda cu mine,ce vreau eu ,cum vreau eu sa fie site-ul,asa l'a facut :)Hai sa las si adresa aici...cine stie,poate imi pierd memoria si aici o voi gasi,HAHAHAHA! http://www.radiolovesong.biz Mno...cam atat,ma arunc inapoi in pat,poate mai fur cateva minutele de somn si iar numar oi,capre,bivoli,si altele :))