Cred ca marea majoritate dintre noi femeile,din diverse motive...mai mult sau mai putin justificate am jucat teatru,sau am mimat o stare contrara celei simtite in realitate... cel putin o data in viata.Pentru unele femei insa acesta sarada,a devenit chiar parte integranta din viata lor,...in care Eu-l propriu nu se mai regaseste,si in care propria personalitate s-a pierdut!...Interesant in toata acesta situatie este faptul ca desi constientizeaza ca totul nu este decat un teatru,o aparenta,o imagine falsa despre ele...nu reusesc sa paraseasca "scena",si sa redevina ele insele.
Love"Nu sunt fericita,nu ma simt implinita emotional,deoarece nu am destui bani sa-mi permit macar un concediu pe an mai ca lumea,nici un sot pe care sa ma pot baza,nici un copil de care sa ma simt mandra,si nici un job care sa-mi ofere certitudinea ca in urmatorii 5 ani nu voi fi data afara...etc,si in asemenea situatii...celor cu care interactionez,care nu cunosc realitatea mea.Uite asa,am ajuns la concluzia ca...nimic nu-i cum pare a fi.Ne dorim sa fim ca alte persoane,sa avem ce au ele,sa fim in locul lor,doar pentru ca ne rezumam la aparenta...! Cand de fapt,daca Cel de Sus ne-ar indeplini dorinta,sa ne puna in locul celor pe care-i invidiem,sau sa ne de-a viata lor s-o traim...am constata ca,"am dat vrabia din mana pe cea din gard" si ne-am trezi fara nimic.Cand spunem ...."Vai ce mi-as dori sa fiu in locul lui cutare,sau ca...x,y...ar fi bine sa ne gandim de doua ori,deoarece e posibil sa ne dorim necazurile si nefericirea cuiva.Si persoana de mai sus,isi doreste sa aibe ce au altele femei,care cine stie...simuleaza la fel de bine sau chiar mai bine ca ea ....FERICIREA.Nu pretuim ce avem,si constatam abia dupa ce am pierdut...ce valoare a avut!
Love"Nu sunt fericita,nu ma simt implinita emotional,deoarece nu am destui bani sa-mi permit macar un concediu pe an mai ca lumea,nici un sot pe care sa ma pot baza,nici un copil de care sa ma simt mandra,si nici un job care sa-mi ofere certitudinea ca in urmatorii 5 ani nu voi fi data afara...etc,si in asemenea situatii...celor cu care interactionez,care nu cunosc realitatea mea.Uite asa,am ajuns la concluzia ca...nimic nu-i cum pare a fi.Ne dorim sa fim ca alte persoane,sa avem ce au ele,sa fim in locul lor,doar pentru ca ne rezumam la aparenta...! Cand de fapt,daca Cel de Sus ne-ar indeplini dorinta,sa ne puna in locul celor pe care-i invidiem,sau sa ne de-a viata lor s-o traim...am constata ca,"am dat vrabia din mana pe cea din gard" si ne-am trezi fara nimic.Cand spunem ...."Vai ce mi-as dori sa fiu in locul lui cutare,sau ca...x,y...ar fi bine sa ne gandim de doua ori,deoarece e posibil sa ne dorim necazurile si nefericirea cuiva.Si persoana de mai sus,isi doreste sa aibe ce au altele femei,care cine stie...simuleaza la fel de bine sau chiar mai bine ca ea ....FERICIREA.Nu pretuim ce avem,si constatam abia dupa ce am pierdut...ce valoare a avut!
Si totusi...sunt atat de putini cei care pot sa spuna sincer...SUNT FERICIT/A.... Sa lasi "masca" macar pentru o zi intr-un sertar...si sa incerci sa fii TU ... fara sa-ti doresti nimic din ce au alte persoane,oare nu ar fi un prim pas spre FERICIRE...?...
Love
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu